”Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă” (Observatorul BNS) a făcut publice rezultatele unei ample cercetări pe tema condițiilor de muncă, satisfacției și performanței la locul de muncă, realizată în colaborare cu experți ai Institutului Național de Statistică și experți internaționali, pe un eșantion reprezentativ la nivel național.
Ancheta a fost realizată într-o primă formă în anul 2010 iar în 2011 a fost reluată pentru a se observa evoluţia în timp a indicatorilor și schimbările petrecute în piața muncii, așa cum sunt ele resimțite de lucrătorii români.
Rezultatele acestui sondaj indică o înrăutățire a situației lucrătorilor din punct de vedere al remunerării muncii, al condițiilor de muncă, al sănătății și securității la locul de muncă, al timpului de muncă, al relațiilor cu colegii de muncă și cu superiorii,  al formării profesionale, etc. 
Salarii nemulțumitoare 
Circa 55% dintre angajații români din sectorul privat și din sectorul de stat s-au declarat nemulțumiti de salariul pe care îl primesc (considerând ca nu reflectă munca depusă), cu 7 procente în plus față de anul 2010 când a avut loc prima anchetă. Bărbații angajați în mediul privat, având experiență în muncă, sunt cei preponderent nemulțumiți de nivelul de salarizare.
La nemulțumirea legată de salarii se adaugă și nemulțumiri legate de neimplicarea în procesul de luare a deciziilor, nerecompensarea fidelității la locul de muncă, expunerea la factori de risc psihic (în special presiunea unor termene scurte) sau lucrul în schimburi.
Spre exemplu, 43,3% dintre salariaţii din România consideră că fidelitatea faţă de firmă nu este recompensată, fără să existe diferențe semnificative de percepție între bărbați și femei.  
Recompensarea muncii prin sporuri de fidelitate/ados la salariu se practică mai degrabă la stat (40% din cei care declară că au primit totuși bonusuri) în timp ce la privat se practică mai degrabă bonusurile și stimulentele ocazionale (70% din cei care au declarat că au primit un tip de recompensă).
Un alt factor care contribuie la starea de nemulțumire este faptul că angajatorii români, în special cei din mediul privat, nu fac evaluări ale personalului.  52% din totalul angajaților chestionați au răspuns că în compania în care lucrează nu se organizează în mod regulat o evaluare a performanțelor. Peste 60% din angajații la privat au declarat că nu se fac evaluări, față de numai 28,5% la stat. 
Mai puțină formare profesională 
Criza economică a avut efecte și asupra activității de formare profesională și team building, precum și asupra relațiilor la locul de muncă atât între șefi și angajați cât și între angajați.
În ce  privește  activitățile de formare și teambuilding, potrivit răspunsurilor date de angajați se pare că acestea au scăzut semnificativ față de 2010, în acest an doar 35,3% dintre cei chestionați declarând că în compania în care lucrează au avut loc astfel de activități, o scădere cu 8,5 procente față de 2010 (43,8%).
Formarea profesională este mai frecventă la stat, 58.2% dintre angajații la stat declarând că beneficiază de formare profesională la intervale regulate, la cel puțin 1 an sau mai des, față de doar 46.4% la privat.
Formarea profesională întâmplătoare este în continuare mai mare la privat față de stat (32.8% la privat față de 13.9% la stat). De formare la locul de muncă beneficiază în special bărbații (60.1% dintre respondenți) cu vârste între 35-44 e ani (38.2%), cu studii medii (75.5%) și care lucrează în industrie în mediul privat.
Concurență în loc de colaborare
În ce privește relațiile la locul de muncă, acestea au devenit mai formale la toate nivelurile, dominate de un sentiment de concurență în loc de unul de cooperare. Ponderea relațiilor amicale între șefi și angajați s-a redus de la 23% în 2010 la 17% în 2011, iar între angajați s-a redus de la 71% în 2010 la 64% în 2011. 
Termene presante și supraîncărcare cu sarcini 
La capitolul sănătate și securitate la locul de muncă studiul BNS relevă faptul că termenele extrem de scurte de predare, supraîncărcarea cu sarcini și alocarea angajaților în activități multiple continuă să fie una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă lucrătorii români.
Bărbații cu vârste cuprinse între 35-44 de ani, angajați în companii private din industria prelucrătoare și având studii medii se pare că sunt cei mai afectați din acest punct de vedere.
În ce privește expunerea la riscuri de natură fizică, din analiza răspunsurilor a rezultat că 14,8% dintre salariaţii români sunt expuşi la substanţe chimice, pulberi, fum, aburi sau gaze; 21,5% sunt expuşi la poziţii incomode în timpul lucrului; 22,5% sunt expuşi la zgomot sau vibraţii, 14,3% manipulează greutăți și 15,2% dintre salariaţi au activităţi care solicită concentrare vizuală puternică şi prelungită. 
Norme rigide, flexibilitate zero
Flexibilizarea dorită pentru piața muncii nu s-a făcut simțită în niciun fel din punctul de vedere al angajaților. Din contră, se pare că noua legislație a muncii, coroborată cu efectele crizei economice, a condus la o rigidizare a relațiilor de muncă.
Comparativ cu anul 2010, flexibilitatea programului de lucru s-a redus (în anul 2010 87,5% dintre angajați lucrau cu program fix iar acum procentul este de 89,7%), iar ponderea celor care nu au posibilitatea să își modifice programul nici măcar cu o oră a crescut de la 53.5% în 2010 la 60.6% în 2011. 
20% dintre angajați vor să plece la muncă în străinătate
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte desprinse din studiul BNS este faptul că circa 20% dintre lucrători doresc să plece la muncă în străinătate, ceea ce contrazice unele afirmații oficiale potrivit cărora forța de muncă de peste hotare începe să se întoarcă în România.
Doar 1 român din 100 s-a întors să lucreze în țară, în timp ce 1 român din 5 ar pleca la muncă în străinătate. Raportul dintre emigrația potențială și imigrația efectivă este de 21 la 1, ceea ce arată că percepția despre piața muncii din România nu s-a îmbunătățit.